1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Tribunalul Bucureşti. Tentativă la falsificarea de instrumente de plată electronică. Montarea de dispozitive destinate citirii informaţiilor de identificare ale cardurilor bancare 0

Sursa: Anamaria Trancă, Infracţiuni informatice. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011, p. 29-30. Trib. Bucureşti, s. I pen., înch. nr. 29955 din 20 iunie 2010, definitivă prin înch. nr. 265 din 25 iunie 2010 a C.A. Bucureşti, s. I pen., nepublicată. Fapta de a instala dispozitive de copiere a cardurilor la mai multe ATM-uri, cu scopul de a copia date de identificare ale cardurilor bancare folosite de diverse persoane fizic[...] << CITESTE TOT >>

Câteva informaţii tehnice cu privire la datele informatice relevante în contextul percheziţiei informatice 0

Sursa: P. H. Luehr , Real Evidence, Virtual Crimes – The Role of Computer Forensic Experts, Criminal Justice, vol. 20, 2005-2006, p. 14 şi urm. Autorul, în articolul supus discuţiei, are în vedere o multitudine de aspecte în legătură cu problematica obţinerii de probe digitale. De exemplu, acesta evidenţiază tipul probelor ce pot fi obţinute în contextul unei percheziţii informatice, conţinutul acestora cât şi valoarea lor i[...] << CITESTE TOT >>

Teixeira de Castro c. Portugalia. Dreptul la un proces echitabil în contextul instigării provenite din partea agenţilor statului. Unele semne de întrebare 0

În articolul supus discuţiei, autorul a analizat în mod succint cauza Teixeira De Castro c. Portugalia (1998) încercând să atragă atenţia în legătură cu anumite aspecte ce s-ar putea dovedi problematice în contextul încercării de a extrage din cuprinsul hotărârii acele repere susceptibile de a fi utilizate de către instanţele naţionale în materia agenţilor instigatori / provocatori.

Terorismul. Formă agravată ori infracţiune autonomă? Consecinţe. Analiză conceptuală a Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului (II) 0

A. Natura juridică a terorismului. Infracţiune autonomă ori formă agravată? Această chestiune nu a fost analizată în profunzime în doctrina autohtonă. Ceea ce se poate observa însă este uşurinţa cu care întreaga doctrină aderă la teza autonomiei conceptuale în ceea ce priveşte incrimările prevăzute de Legea 535/2004.[1] Argumentul în favoarea acestei achiesări pare a fi desprins dintr-o interpretare gramaticală.[2] Se mai [...] << CITESTE TOT >>

Terorismul. Formă agravată ori infracţiune autonomă? Consecinţe. Analiză conceptuală a Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului (I) 0

Nu ne propunem în prezenta lucrare o analiză exhaustivă cu privire la criticile apărute vis-á-vis de problematica terorismului. Ceea ce ne propunem este punctarea anumitor aspecte întâlnite în doctrina şi practica judiciară în materie, aspecte pe care le considerăm esenţiale pentru buna înţelegere şi aplicare a textelor de incriminare incidente. De asemenea, urmărim analizarea cadrului legislativ privind terorismul din perspectiv[...] << CITESTE TOT >>

Andrei Maxim. Falsul şi frauda informatică (partea a III-a) 0

Prima parte a recenziei poate fi citită aici. A doua parte a recenziei poate fi citită aici. Dacă în prima parte a recenziei am analizat modul de abordare al autorului cu privire la problematica aplicării în spaţiu a infracţiunilor informatice, iar în cea de a doua parte am prezentat succint câteva aspecte referitoare la analiza făcută cu privire la falsul informatic (art. 48 din Legea nr. 161/2003), de această dată ne vom orienta a[...] << CITESTE TOT >>