Ne bis in idem. Cazurile reunite C-187/01 şi C-385/01 în faţa Curţii Europene de Justiţie. Autoritatea de lucru judecat priveşte şi soluţiile date de Ministerul Public. – Penalmente relevant - analize de drept penal

  • Abonează-te


  • Ne bis in idem. Cazurile reunite C-187/01 şi C-385/01 în faţa Curţii Europene de Justiţie. Autoritatea de lucru judecat priveşte şi soluţiile date de Ministerul Public.


    Sursa:Maria Fletcher, Some Developments to the ne bis in idem Principle in the European Union: Criminal Proceedings Against Hüseyn Gözütok and Klaus Brügge, în Modern Law Review, vol. 66, nr. 5, 2003, p. 769 şi urm.

    Chestiuni preliminare: Decizia (disponibilă aici) Curţii Europene de Justiţie (în continuare CJE) la care facem referire, a marcat prima etapă când aceasta şi-a adjudecat competenţa (potrivit art. 35 din Tratatul de la Amsterdam) de a decide în legătură cu cel de al treilea pilon al UE.

    Aceasta, a fost solicitată să dea curs unei întrebări preliminare privind interpretarea principiului ne bis in idem (dreptul de a nu fi urmărit penal ori judecat de două ori pentru aceeaşi faptă penală).

    Astfel, CJE a statuat faptul că o persoană nu poate fi urmărită penal într-un Stat Membru, atâta vreme cât aceeaşi faptă a avut deja parte de o soluţionare într-un alt Stat Membru. Mai mult, Curtea a menţionat expres ideea că modul de soluţionare nu trebuie să se afle sub controlul unei instanţe, nefiind astfel necesar ca soluţia în cauză să aibă natura juridică a unei hotărâri judecătoreşti (achiesând astfel opiniei Avocatului General Ruiz-Jarabo Colomer – 19 septembrie 2002).

    În ambele cazuri supuse discuţiei (Hüseyn Gözütok şi Klaus Brügge), procesul penal a încetat prin soluţia dată Ministerul Public, acesta obligând partea doar la plata unor sume într-un cuantum dat.

    Starea de fapt:

    a) Domnul Gözütok, de cetăţenie turcă, cu reşedinţa în Olanda de mai mulţi ani, a fost arestat de autorităţile olandeze şi acuzat de comiterea unei infracţiuni privind drogurile. Urmărirea penală a încetat însă, după o înţelegere a acestuia cu Ministerul Public. Ca urmare a soluţiei de încetare a procesului penal, s-a instituit obligaţia de plată a unei amenzi.

    În ciuda faptului că obligaţia a fost îndeplinită (plata amenzii), acesta a fost condamnat de instanţele germane, pentru aceeaşi faptă. Soluţia primei instanţe a fost atacată cu apel.  

    b) Domnul Brügge, de cetăţenie germană, rezident în aceeaşi ţară, a devenit inculpat în Belgia pe motiv că a lovit o persoană de sex feminin. Totuşi, precum în cazul menţionat ante (lit. a), Brügge a primit din partea Ministerului Public doar o amendă, fiind astfel scos de sub urmărirea penală. Acesta a fost însă condamnat de instanţa belgiană.

    Întrebarea preliminară / soluţia CJE: Atât instanţa din Germania, cât şi cea din Belgia, au cerut lămuriri în legătură cu interpretarea principiului ne bis in idem. Acestea au întrebat în principal dacă soluţiile procesuale din situaţiile date, se supun ori nu principiului enunţat.

    Răspunsul Curţii a fost unul pozitiv. Aceasta a statuat astfel faptul că, orice procedură este supusă acestui principiu, lipsa controlului judiciar ori a unei hotărâri judecătoreşti fiind irelevantă (parag. 31). Raţionamentul Curţii a fost următorul: dacă un inculpat nu poate beneficia de protecţia principiului ne bis in idem atunci când este aplicabilă o procedură simplificată (susceptibilă să ducă la încetarea procesului penal încă din fază urmăririi penale) pentru fapte mai puţin grave, s-ar ajunge în situaţia în care doar cei condamnaţi pentru fapte mai grave să poată beneficia de această protecţie (parag. 40). Ori, această diferenţă nu ar releva decât o aplicare discriminatorie a principiului în cauză, în funcţie de gravitatea faptei comise.

    Curtea, a făcut de asemenea trimitere la principiul încrederii reciproce (parag. 33). Astfel, din moment ce există o soluţie într-un Stat Membru, aceasta trebuie să fie acceptată în toate celelalte State Membre. Prin urmare, un Stat Membru, nu poate ignora principiul ne bis in idem doar datorită faptului că, inculpatul a beneficiat de o procedură simplificată, pentru care intervenţia instanţei nu este necesară.

    Curtea, a considerat însă necesar ca pentru aplicabilitatea principiului, inculpaţii să fie obligaţi să îndeplinească anumite obligaţii: în cazul de faţă, plata unei anumite sume de bani.

    The following two tabs change content below.
    Avocat colaborator la SCPA Sergiu Bogdan & Asociaţii - Baroul Cluj
    tel. 0748.149.840
    Articole relevante publicate:
    1. Problematica violenţei exercitate într-un joc sportiv. Posibilitatea imputării faptei prevăzute de norma penală - Caiete de drept penal, nr. 2/2010
    2. Sancţionarea accesului neautorizat la o reţea wireless şi utilizarea fără drept a serviciului de Internet. Analiză de lege lata, lege ferenda, cu trimitere la elemente de drept comparat - Caiete de drept penal, nr. 2/2011
    3. Problematica violenţei exercitate într-un joc sportiv (II). Răspunderea penală a participanţilor la jocul sportiv - Caiete de drept penal, nr. 3/2011
    4. Unele consideraţii cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 5 lit. b) şi e) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, Pandectele Române, nr. 9/2012
    5. Unele aspecte în legătură cu infracţiunile informatice din perspectiva legislaţiei în vigoare, precum şi a noului Cod penal, Dreptul, nr. 10/2012
    6. Dematerializarea obiectului material al infracţiunii în contextul evoluţiei tehnologice şi consecinţele acesteia, Dreptul, nr. 9/2013

    Materiale conexe:

    Adaugaţi un comentariu

    Mailul Dvs. NU va fi făcut public. Completaţi câmpurile obligatorii *

    *
    *