Curtea Federală Germană (BGH). Încălcarea drepturilor de autor. Principiul teritoriaţităţii şi identificarea elementului mens rea. – Penalmente relevant - analize de drept penal

  • Abonează-te


  • Curtea Federală Germană (BGH). Încălcarea drepturilor de autor. Principiul teritoriaţităţii şi identificarea elementului mens rea.


    Sursa: K. Esposito, C. Safferling, Report – Recent Case Law of the  Bundesgerichtshof  (Federal Court of Justice) in Strafsachen (Criminal Law), German Law Review, vol. 9, nr. 5, 2008, p. 691 şi urm.

    Starea de fapt. Inculpatul, managerul unei companii de origine germană, a acceptat să producă CD-uri cu muzică pentru un contractor bulgar. Astfel, în perioada 1994 – 1996, inculpatul a realizat un cuantum de peste 300.000 de compact disc-uri – conţinâd piese a numeroşi artişti internaţionali – într-o fabrică situată în Germania. Ulterior, inculpatul a contractat cu un terţ, în vederea transportăţii acestor bunuri în Bulgaria.

    Partea bulgară a obţinut un atestat prin care artiştii în cauză consimt în legătură cu producerea înregistrărilor audio. Cu toate acestea, după primele două transporturi, partea bulgară l-a informat pe inculpat în legătură cu faptul că, drepturile obţinute vizau doar teritoriul Bulgariei. Din moment ce partea bulgară a susţinut că deţine drepturile artiştilor, nicio parte nu a încercat să obţină acordul producătorilor înregistrărilor audio supuse discuţiei.

    Problema de drept. Ministerul Public a început din oficiu procedurile penale împotriva inculpatului, pentru încălcarea drepturilor de autor – § 109 UrhG (Urheberrechtsgesetz, disponibilă aici, în limba engleză). Curtea a trebuit să stabilească în principal două chestiuni: 1. dacă inculpatul se află sub incidenţa principiului teritorialităţii şi 2. dacă inculpatul poate invoca în apărarea sa o eventuală eroare.

    1. Incidenţa principiul teritorialităţii.

    Curtea a opinat în sensul incidenţei principiului în cauză, motivând în sensul că actus reus s-a realizat cel puţin în parte pe teritoriul German. Pentru a junge la acestă concluzie, Curtea a analizat atât latura obiectivă ţinând de reproducerea materialelor supuse discuţiei (§§ 108 (1) No 5, 85, 16 UrhG) cât şi distribuirea neautorizată a acestora (§§ 108 (1) No 5, 85, 17 UrhG) – existând astfel un concurs de infracţiuni.

    a) S-a considerat că acţiunea de copiere – în vederea realizării CD-urilor – echivalează cu acţiunea de reproducere, cerută de norma de incriminare. Astfel, Curtea a considerat irelevantă intenţia inculpatului de a expedia produsul în Bulgaria, din moment ce reproducerea s-a realizat pe teritoriul Germaniei.  Prin urmare, din moment ce inculpatul a realizat acţiunea de reproducere în vederea punerii în circulaţie, tipicitatea faptei a fost considerată ca fiind realizată.

    b) Mai mult, Curtea l-a găsit vinovat pe inculpat şi în ceea ce priveşte distribuirea neautorizată a CD-urilor. Deşi aceasta a acceptat faptul că inculpatul nu a avut intenţia de a distribui materialele pe teritoriul Germaniei, s-a considerat îndeplinită latura obiectivă în momentul în care terţul transportator a intrat în posesia materialelor. Curtea a motivat prin faptul că, pentru identificarea elementului actus reus (distribuirea) este suficient ca bunurile să iasă din sfera de dispoziţie a inculpatului. Din acest moment, inculpatul nu mai poate exercita niciun control asupra bunurilor, fapt ce se transpune în punerea lor în circulaţie. Prin urmare, această deposedare a inculpatului şi imposedarea terţului transportator nu a fost considerată ca fiind un simplu act pregătitor în vederea distribuirii, ci mai degrabă ca fiind o distribuire propriu-zisă pe teritorului Germaniei.

    2. Elementul mens rea şi incidenţa erorii.

    Curtea a considerat că, din moment ce inculpatul a fost informat în legătură cu existenţa drepturilor doar pe teritoriului Bulgariei şi referitor la lipsa autorizării din partea producătorilor (existând un consimţământ în acest sens doar din partea artiştilor), elementul mens rea se regăseşte cel puţin sub forma dolus eventualist. S-a avut în vedere şi chestiunea incidenţei erorii, considerându-se însă că inculpatul nu îndeplineşte condiţiile cerute de Codul penal (§ 17 StGB) – fiind în culpă. Eroarea în acest context a fost privită ca fiind una de drept.

    The following two tabs change content below.
    Avocat colaborator la SCPA Sergiu Bogdan & Asociaţii - Baroul Cluj
    tel. 0748.149.840
    Articole relevante publicate:
    1. Problematica violenţei exercitate într-un joc sportiv. Posibilitatea imputării faptei prevăzute de norma penală - Caiete de drept penal, nr. 2/2010
    2. Sancţionarea accesului neautorizat la o reţea wireless şi utilizarea fără drept a serviciului de Internet. Analiză de lege lata, lege ferenda, cu trimitere la elemente de drept comparat - Caiete de drept penal, nr. 2/2011
    3. Problematica violenţei exercitate într-un joc sportiv (II). Răspunderea penală a participanţilor la jocul sportiv - Caiete de drept penal, nr. 3/2011
    4. Unele consideraţii cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 5 lit. b) şi e) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, Pandectele Române, nr. 9/2012
    5. Unele aspecte în legătură cu infracţiunile informatice din perspectiva legislaţiei în vigoare, precum şi a noului Cod penal, Dreptul, nr. 10/2012
    6. Dematerializarea obiectului material al infracţiunii în contextul evoluţiei tehnologice şi consecinţele acesteia, Dreptul, nr. 9/2013

    Materiale conexe:

    Adaugaţi un comentariu

    Mailul Dvs. NU va fi făcut public. Completaţi câmpurile obligatorii *

    *
    *