Scoppola c. Italia [2011]. Dreptul la vot şi detenţiunea pe viaţă

În urmă cu ceva timp, făceam trimitere la cauza Frodl c. Austria şi impactul pe care aceasta o poate avea asupra Noului Cod pen. (vezi discuţia aici). Deşi soluţia în sine nu este una lipsită de critici, era interesant de urmărit modul în care CEDO va continua să abordeze problematica art. 3 din Protocolul nr. 1 prin trimitere la persoanele condamnate la pedeapsa cu detenţiunea pe viaţă.

Nu a durat mult şi CEDO a oferit o nouă soluţie tranşantă în această materie, în cauza Scoppola c. Italia (2011 – disponibilă aici).

În fapt, reclamantul a fost condamnat la detenţiune pe viaţă pentru săvârşirea infracţiunii de omor, tentativă de omor, rele tratamente aplicate membrilor de familie şi port ilegal de armă. Din moment ce legea italiană prevede că detenţiunea pe viaţă rezultă în suprimarea (printre altele) dreptului la vot, acesta nu a avut câştig de cauză în faţa Curţii de Casaţie din Italia.

Plângerea acestuia în faţa CEDO, a fost însă admisă. Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 pe motiv că în situaţia dată pedeapsa complementară a fost aplicată în mod automat fără ca instanţa să poată aprecia necesitatea acesteia.

Cuvinte cheie: art. 3 din Protocolul nr. 1, CEDO, detentiune pe viata, dreptul la vot, Frodl c. Austria, Hirst c. Marea Britanie

Materiale conexe: