Curtea Europeană de Justiţie. Cauza Scarlet Extended SA c. Société belge des auteurs, compositeurs et éditeurs SCRL (C‑70/10). Obligarea furnizorului serviciului de Internet de a filtra conţinutul în vederea combaterii pirateriei online

În cauza Scarlet Extended SA c. Société belge des auteurs, compositeurs et éditeurs SCRL (C‑70/10), Curtea Europeană de Justiţie a pronunţat o hotărâre preliminară vizând instituirea unei obligaţii în sarcina furnizorului serviciului de Internet, constând în blocarea download-urilor realizate prin intermediul reţelelor peer-to-peer şi care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală.

I. Starea de fapt

Société belge des auteurs, compositeurs et éditeurs SCRL (menţionată în cauza supusă discuţiei ca SABAM), este o entitate ce se ocupă cu autorizarea terţelor persoane în vederea utilizării cu drept a materialelor aflate sub protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.

Scarlet Extended SA, este un provider de internet (ISP -Internet service provider) ce oferă clienţilor posibilitatea (prin intermediul serviciului oferit) de a se conecta la Internet.

În 2004, SABAM a constatat faptul că o serie de clienţi ai Scarlet Extended SA (beneficiarii serviciului de Internet) copiază de pe internet (prin intermediul reţelei peer-to-peer) materiale aflate în catalogul acesteia şi aflate sub protecţia drepturilor de proprietate intelectuală.

SABAM a chemat în judecată pe Scarlet Extended SA, solicitând instanţei să oblige pârâta la luarea unor măsuri în vederea remedierii acestei situaţii. În primul rând, reclamanta a susţinut că prin acţiunea beneficiarilor serviciului de Internet se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală. În al doilea rând, aceasta a adus la cunoştinţa instanţei că încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală se realizează prin intermediul serviciului oferit de pârâtă. În al treilea rând, SABAM a statuat că pârâta este cea mai în măsură să intervină în acest context, aceasta având practic posibilitatea de a bloca asemenea acţiuni ori de a filtra conţinutul accesat de clienţi (beneficiarii serviciului de Internet).

În legătură cu acest ultim aspect, reclamanta a solicitat instanţei să oblige pe Scarlet Extended SA la detalierea modului în care îşi va aduce la îndeplinire această obligaţie.

Prin decizia din 26 noiembrie 2004, s-a statuat faptul că există o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. În ceea ce priveşte petitul având drept obiect obligarea pârâtei la sistarea acestei încălcări prin intervenţia activă a acesteia, s-a considerat ca fiind oportun desemnarea unei expert – urmând ca acesta să se pronunţe în ce măsură există mijloace tehnice fezabile în vederea îndeplinirii unei asemenea obligaţii (parag. 21 din hotărâre).

În raportul său, expertul a concluzionat că, în ciuda obstacolelor de ordin tehnic fezabilitatea filtrării conţinutului ori a blocării acţiunilor ilicite ale beneficiarilor serviciului de Internet nu poate fi exclusă în întregime.

În primă instanţă, Scarlet Extended SA a fost obligată să intervină în mod activ în vederea filtrării conţinutului ori blocării comportamentului prejudiciabil constând în copierea şi transmiterea fără drept a unor materiale protejate de drepturile de proprietate intelectuală.

În apel, pe lângă considerentele de ordin tehnic, s-a invocat faptul că printr-o asemenea obligaţie, Scarlet ar fi nevoită să monitorizeze comunicaţiile transmise prin reţea, ceea ce ar rezulta în încălcarea prevederilor legislaţiei naţionale ce a transpus art. 15 din Directiva 2000/31/EC privind comerţul electronic. De asemenea, s-a invocat faptul că instalarea şi utilizarea unui sistem de filtrare ar contraveni prevederilor europene referitoare la protejarea datelor cu caracter personal. Aceasta întrucât, pentru un asemenea mecanism este necesară procesarea adreselor IP, iar acestea reprezintă date cu caracter personal (parag. 25-26 din hotărâre).

II. În drept

Curtea Europeană de Justiţie a observat că o astfel de intervenţie din partea furnizorului serviciului de Internet ar implica monitorizarea tuturor comunicaţiilor electronice propagate prin reţeaua acestuia. În consecinţă, monitorizarea ar avea în vedere toate informaţiile accesate ori transferate prin reţea şi pe toţi clienţii – beneficiari ai serviciului de internet (parag. 39 din hotărâre). Or, în opinia Curţii, acest comportament s-ar afla în contradicţie cu prevederile art. 15(1) din Directiva 2000/31/EC.

De asemenea, Curtea a statuat că autorităţile şi instanţele naţionale trebuie să găsească un just echilibru între protecţia conferită drepturilor de proprietate intelectuală şi libertatea de a desfăşura o activitate comercială (parag. 46 din hotărâre). În prezenta speţă, s-a considerat că obligarea unui provider de Internet de a monitoriza toate comunicaţiile electronice, pe o perioadă de timp nedeterminată şi în scopul de a proteja atât materiale existente cât şi cele încă neintrate încă sub protecţia drepturilor de proprietate intelectuală atrage o încălcare a justului echilibru avut în vedere supra (parag. 46-49 din hotărâre).

Nu în ultimul rând, Curtea a concluzionat că introducerea unui asemenea sistem s-ar afla în contradicţie cu obligaţia de a proteja datele cu caracter personal şi libertatea oricărui individ de a primi şi împărtăşi informaţia în mediul virtual (parag. 50).

III. Scurte consideraţii

Suntem întru totul de acord cu soluţia Curţii Europene de Justiţie. Păşind în sfera dreptului penal, observăm că discuţia se dovedeşte ca fiind extrem de relevantă din punct de vedere practic. Aceasta întrucât, se ajunge ca provider-ul de Internet să beneficieze într-o bună măsură de imunitate în contextul săvârşirii de infracţiuni informatice de către clienţii acestuia.

Pe de o parte, am putea discuta în anumite situaţii despre o poziţie de garant pe care provider-ul de Internet ar putea să o deţină. Aceasta întrucât, prin oferirea serviciului de Internet se oferă implicit o modalitate de săvârşire a infracţiunilor în mediul online – deci discutăm despre o sursă de pericol. Cu toate acestea, aşa cum a susţinut şi Curtea Europeană de Justiţie, furnizorul serviciului nu poate fi ţinut responsabil şi nu poate fi obligat să intervină activ în vederea cenzurării unor eventuale comportamente ilicite printr-un mecanism care ajunge să afecteze drepturile tuturor clienţilor.

Cuvinte cheie: comertul electronic, compositeurs et éditeurs SCRL, Curtea Europeana de Justitie, date cu caracter personal, Directiva 2000/31/EC, ISP, proprietate intelectuală, Scarlet Extended SA c. Société belge des auteurs

Materiale conexe: