Pedeapsa accesorie şi cea complementară în noul Cod penal. Aplicarea legii penale mai favorabile – Penalmente relevant - analize de drept penal

  • Abonează-te


  • Pedeapsa accesorie şi cea complementară în noul Cod penal. Aplicarea legii penale mai favorabile


    Aspect preliminar

    Înainte de a supune discuţiei o posibilă ipoteză de aplicare a legii penale mai favorabile raportat la instituţia pedepsei accesorii şi a celei complementare, apreciem ca fiind necesar să subliniem o posibilă problemă în ceea ce priveşte reglementarea pedepselor accesorii în noul Cod penal (în continuare NCP). Astfel, spre deosebire de Codul penal anterior (în continuare CPA) unde pedeapsa accesorie se aplica de drept (art. 71 alin. 2 CPA), în reglementarea actuală pedeapsa accesorie se stabileşte în funcţie de modul în care a fost stabilită pedeapsa complementară (art. 65 NCP). Cu alte cuvinte, actualmente, instanţa nu este obligată să stabilească o pedeapsă accesorie. Totuşi, dacă doreşte să facă acest lucru, este constrânsă de prevederile art. 65 NCP să stabilească conţinutul pedepsei complementare în funcţie de conţinutul pe care doreşte să-l aibă pedeapsă accesorie.

    Apreciem că acest mecanism nu este oportun deoarece instanţa este obligată să stabilească şi o pedeapsă complementară în măsura în care doreşte să stabilească o pedeapsă accesorie. Acceptăm faptul că există o raţiune pentru a stabili conţinutul pedepsei accesorii în funcţie de conţinutul pedepsei complementare, însă nu putem să nu observăm faptul că acest mecanism îl pune pe judecător în imposibilitatea de a dispune strict o pedeapsă accesorie. În cele din urmă, de ce este esenţial ca după eliberare să se continue regimul pedepsei accesorii sub forma unei pedepsei complementare? Apreciem că un asemenea mecanism pune sub semnul întrebării raţiunea distincţiei între cele două instituţii de drept penal. Pentru remedierea acestei “probleme” legiuitorul se poate raporta la prevederile CPA, urmând ca pedeapsa accesorie să fie stabilită de drept conform art. 71 alin. 2 CPA iar instanţa să analizeze – raportat la art. 65 alin. 1 CPA – în ce măsură se impune şi stabilirea unei pedepse complementare.
    Ipoteza legii penale mai favorabile

    Codul penal anterior Noul Cod penal
    pedeapsa accesorie: se aplică de drept în condiţiile şi cazurile

    pevăzute de art. 71 alin. 1 CPA.

    pedeapsa complementară: este necesar ca pedeapsa principală

    stabilită de instanţă să fie de cel puţin 2 ani (art. 65 alin. 1 CPA) sau

    legea să prevadă obligativitatea dispunerii pedepsei complementare.

    pedeapsa accesorie: se raportează la pedeapsa complementară (art. 65 alin. 1 NCP).

    pedeapsa complementară: este necesar ca pedeapsa principală stabilită de instanţă să fie închisoarea sau amenda (art. 67 alin. 1 NCP).

    Ipoteza este următoarea: agentul comite un furt sub imperiul CPA. După intrarea în vigoare a noului Cod penal instanţa îl condamnă pe agent la pedeapsa cu închisoarea de 1 an şi 6 luni. Care urmează să fie legea penală aplicabilă în ceea ce priveşte pedeapsa accesorie şi cea complementară? În ceea ce ne priveşte, se poate aplica regimul şi condiţiile pedepsei complementare din CPA şi regimul şi condiţiile pedepsei accesorii din NCP. Astfel, instanţa nu va putea aplica o pedeapsă complementară datorită faptului că nu sunt îndeplinite condiţiile art. 65 alin. 1 CPA şi nu va putea aplica nici o pedeapsă accesorie deoarece aceasta se raportează la conţinutul pedepsei complementare stabilite de instanţă (art. 65 alin. 1 NCP).

    Nu considerăm că ne aflăm în ipoteza unei lex tertia din simplul motiv că discutăm despre două instituţii de drept penal material autonome, putându-se aplica aşadar simultan o instituţie din Codul penal anterior şi o alta din noul Cod penal.

    The following two tabs change content below.
    Avocat, Baroul Cluj Avocat specializat în drept penal, îndeosebi infracţiuni de criminalitate organizată precum cele informatice. tel. 0748.149.840 / Email: contact@zlati.legal / george.zlati@protonmail.com Cărţi publicate: Codul de procedură penală comentat, ediţia 3, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2020 (coautor, coordonator Mihail Udroiu) Noul Cod penal. Partea specială, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014 (în colaborare cu Sergiu Bogdan şi Doris Alina Şerban) Articole relevante (selecţie): 1. Sancţionarea accesului neautorizat la o reţea wireless şi utilizarea fără drept a serviciului de Internet. Analiză de lege lata, lege ferenda, cu trimitere la elemente de drept comparat - Caiete de drept penal, nr. 2/2011 2. Problematica violenţei exercitate într-un joc sportiv (II). Răspunderea penală a participanţilor la jocul sportiv - Caiete de drept penal, nr. 3/2011 3. Unele consideraţii cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 5 lit. b) şi e) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, Pandectele Române, nr. 9/2012 4. Unele aspecte în legătură cu infracţiunile informatice din perspectiva legislaţiei în vigoare, precum şi a noului Cod penal, Dreptul, nr. 10/2012 5. Dematerializarea obiectului material al infracţiunii în contextul evoluţiei tehnologice şi consecinţele acesteia, Dreptul, nr. 9/2013 6. Percheziţia sistemelor informatice şi a mijloacelor de stocare a datelor informatice (I), Caiete de drept penal, nr. 3/2014; 7. Percheziţia sistemelor informatice şi a mijloacelor de stocare a datelor informatice (II), Caiete de drept penal, nr. 4/2014; 8. Legitima apărare şi starea de necesitate în domeniul criminalităţii informatice (I), Dreptul, nr. 4/2015; 9. Legitima apărare şi starea de necesitate în domeniul criminalităţii informatice (II), Dreptul, nr. 5/2015. 10. Privilegiul contra autoincriminării şi criptografia, Penalmente Relevant, nr. 1/2016 11. Frauda informatică. Aspecte controversate, Caiete de Drept penal, nr. 4/2018

    Materiale conexe:

    Adaugaţi un comentariu

    Mailul Dvs. NU va fi făcut public. Completaţi câmpurile obligatorii *

    *
    *