Apariţii. George Zlati, Percheziţia sistemelor informatice şi a mijloacelor de stocare a datelor informatice (II), Caiete de drept penal, 4/2014
În numărul 4/2014 din revista Caiete de drept penal (vezi cuprinsul aici) a apărut articolul semnat George Zlati, Percheziţia sistemelor informatice şi a mijloacelor de stocare a datelor informatice (II).
Într-un articol publicat anterior în Caiete de drept penal nr. 3/2014 au fost analizate câteva aspecte de ordin procedural precum: ridicarea entităţilor ce urmează a fi percheziţionate, realizarea unei copii (clone) după mijlocul (suportul) originar de stocare a datelor informatice ridicat ori efectuarea percheziţiei propriu-zise asupra copiei (clonei). De asemenea, au fost vizate aspecte tehnice referitoare la datele informatice şi urmele digitale ce pot fi descoperite în cadrul percheziţiei informatice ori aspecte problematice referitoare la modul în care necesită analizate ori interpretate anumite date informatice ori variabile (precum variabila timestamp) ce ţin de acestea.
Prin prezentul articol s-a dorit continuarea analizei prin abordarea unor chestiuni punctuale pe care le-am considerat ca fiind problematice fie din punct de vedere tehnic, fie din perspectiva relaţiei cu normele procedurale ori cu anumite texte de incriminare – îndeosebi art. 360 şi art. 364 Cod pen.
Cu titlu de exemplu, au fost analizate instrumentele de plată electronică de tip card bancar prin raportare la relevanţa probatorie a datelor informatice ce ar putea fi stocate pe acestea – făcându-se în acest sens trimitere la variabile precum data tranzacţiei, tipul acesteia, codul de ţară al terminalului folosit etc. S-a încercat în context a se sublinia faptul că printr-o analiză adecvată a acestor variabile se poate determina prezenţa deţinătorului unui anumit instrument de plată electronică clonat într-o anumită arie geografică, la o anumită dată şi la o anumită oră. De asemenea, avându-se drept premisă interpretarea conform căreia aceste instrumente de plată reprezintă un mijloc de stocare a datelor informatice, s-a încercat a se clarifica din punct de vedere procedural cadrul legal în care se poate realiza analiza datelor stocate pe acestea.
S-a analizat succint inclusiv apărarea de tip trojan horse, făcându-se trimitere în context la aspecte de ordin tehnic referitoare la posibilitatea identificării unor urme digitale care să indice nu atât prezenţa unor programe maliţioase pe sistemul informatic percheziţionat, cât faptul că acestea au fost utilizate în mod efectiv.
Nu în ultimul rând, s-a analizat incidenţa dreptului penal substanţial în materia percheziţiilor informatice, prin raportare la infracţiunea de acces neautorizat la un sistem informatic şi transferul neautorizat de date dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice. Prin această analiză s-a încercat a se clarifica printre altele consecinţele nerespectării limitelor mandatului de percheziţie informatică emis de către judecătorul de drepturi şi libertări sau de către instanţă.
Latest posts by Avocat dr. George Zlati (see all)
- (Video) De la studenţie la profesiile juridice - 02/03/2022
- Portal Penalmente Relevant. Indexarea materialelor de drept penal - 01/17/2022
- (Video) Infracţiunile de evaziune fiscală - 01/04/2022
- (Video) Metode speciale de supraveghere şi cercetare - 06/29/2021
- (Video) Dezbatere în domeniul criminalităţii informatice: Zlati vs. Dobrinoiu - 05/21/2021
Cuvinte cheie: acces fara drept, acces sistem informatic, Caiete de drept penal, card bancar, George Zlati, instrumente de plata electronica, mandat de perchezitie informatica, perchezitie informatica, programe malitioase, transfer neautorizat de date, trojan horse, urme digitale