Punct de vedere referitor la problema conturilor „false” pe reţelele de socializare. Dezlegarea unei dezlegări de drept – Penalmente relevant - analize de drept penal

  • Abonează-te


  • Punct de vedere referitor la problema conturilor „false” pe reţelele de socializare. Dezlegarea unei dezlegări de drept


    Aşa cum se întâmplă de obicei, multe subiecte ce prezintă un interes deosebit nu sunt analizate deloc ori beneficiază doar de analize superficiale. Aceasta deoarece trăim într-o societate în care toată lumea pretinde că are răspunsuri, dar tot mai puţină lume îşi pune întrebări. Având ca premisă tendinţa evitării unui subiect controversat, în momentul în care acesta este tranşat într-un sens sau altul, mulţi descoperă – parcă din senin – atât importanţa acestuia cât şi cunoaşterea de care anterior nu au dat dovadă. Această abordare o întâlnim, în mod regretabil, inclusiv în domeniul dreptului.

    I. HOTĂRÂREA ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

    Recent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat printr-o hotărâre prealabilă în materie penală (obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial) în sensul că „Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului” (a se vedea aici).

    Prin această hotărâre prealabilă, obligatorie pentru toate instanţele de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat un subiect foarte delicat şi anume în ce măsură se poate reţine infracţiunea de fals informatic (art. 325 Cod penal) cu privire la crearea unui cont fals pe reţelele de socializare (Facebook, Instagram, LinkedIn, Tinder etc.) ori alte platforme online (spre exemplu, pagini web cu conţinut pornografic). Hotărârea nu a fost încă motivată, iar considerentele acesteia pot să clarifice multe aspecte referitoare la modalitatea în care se va aplica în continuare textul de incriminare aferent falsului informatic.

    Chiar dacă acest subiect a fost şi este unul ce denotă o anumită complexitate din punct de vedere juridic, în esenţă au existat două probleme la nivel de interpretare:

    • În primul rând, se considera faptul că lipsa unei interdicţii explicite cu privire la crearea unui cont fals pe reţelele de socializare, determină ca o asemene conduită să nu fie una „fără drept”, consecinţa directă fiind aceea că nu se poate discuta despre infracţiunea de fals informatic. Dincolo de faptul că nu am înţeles niciodată cum s-a ajuns la concluzia absurdă că Facebook sau alte asemenea reţele de socializare nu ar interzice prin politicile de utilizare uzurparea (furtul) de identitate prin crearea unui cont fals folosind datele de identificare ale unei alte persoane, fără consimţământul acesteia, realitatea este că interpretarea acestui text de incriminare a fost mult prea spinoasă. În realitate, esenţial de analizat era în ce măsură persoana a cărei identitate a fost uzurpată prin crearea contului fals pe o anumită reţea de socializare şi-a dat ori nu consimţământul, fiind mai puţin relevant în ce măsură o asemenea conduită era sau nu interzisă în mod explicit prin raportare la termenii şi condiţiile de utilizare a platformei. În plan juridic, paralela trebuia făcută cu teoria falsului intelectual şi încălcarea manifestării de voinţă a persoanei a cărei identitate a fost uzurpată. Simplu, nu? (sic!)
    • De asemenea, se considera că în ipoteza în care s-a creat un cont pe reţelele de socializare prin uzurparea identităţii unei alte persoane nu discutăm despre „date necorespunzătoare adevărului” deoarece, în măsura în care datele folosite sunt „reale” aceste nu pot să fie „necorespunzătoare adevărului”. Or, o asemenea concluzie este eronată şi denotă neînţelegerea textului de incriminare. Pe un asemenea raţionament, contrafacerea unui act de identitate nu implică un fals, deoarece datele de identificare ale titularului corespund realităţii.

    Apreciez că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a concluzionat în mod corect, cenzurând astfel o practică judiciară ce scotea din sfera ilicitului penal o serie de conduite ce îndeplineau toate condiţiile prevăzute de lege pentru a fi calificate drept fals informatic.

    De altfel, încă din anul 2014 am susţinut fără rezerve faptul că „Inclusiv crearea unui profil fals în cadrul unei reţele de socializare poate atrage tipicitatea textului de incriminare. În măsura în care profilul fals implică utilizarea datelor de identificare a unei persoane care nu şi-a dat acordul în acest sens, discutăm, practic, despre o sancţionare a furtului de identitate. Discutabilă este situaţia în care agentul nu utilizează datele unei alte persoane, ci creează un profil fictiv” [G. Zlati, Comentariu în S. Bogdan, D.A. Şerban, G. Zlati, Noul Cod penal. Partea specială. Perspectiva clujeană, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 560].

    II. EFECTELE HOTĂRÂRII ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – SFERA DE APLICABILITATE A INFRACŢIUNII DE FALS INFORMATIC

    Ulterior pronunţării hotărârii preliminare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, putem observa deja un curent în sens invers. Dacă înainte de intervenţia instanţei supreme, o parte dintre specialiştii în drept afirmau că este exclusă de plano posibilitatea aplicării textului de incriminare aferent falsului informatic, în prezent se sugerează că ar exista potenţialitatea lărgirii nejustificate a sferei de aplicabilitate a acestuia, cu privire la alte tipuri de conduite. Sub acest aspect, observ din nou cum necunoaşterea generează anxietate şi concluzii fără suport juridic.

    Fără a proceda la o analiză cu privire la ce conduite nu vor intra în sfera falsului informatic [pentru această analiză se poate vedea G. Zlati, Tratat de criminalitate informatică, vol. 1, Ed. Solomon, Bucureşti, 2020], îmi permit să concluzionez încă de pe acum maniera în care ar trebui limitată sfera de aplicabilitate a acestei infracţiuni. Cred că prin motivarea hotărârii prealabile urmează să fie clarificată inclusiv această problemă, cel puţin prin prisma unui raţionament per a contrario.

    În primul rând, un cont fictiv nu este un cont fals, prin urmare temerile cu privire incidenţa textului de incriminare sunt nejustificate. Inclusiv din dispozitivul hotărârii rezultă faptul că analiza poartă asupra  folosirii ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducerea de date personale reale care permit identificarea acesteia.

    Cu alte cuvinte, trebuie să discutăm despre o uzurpare (furt) de identitate [aspect despre care am discutat de asemenea pe larg în G. Zlati, Tratat…, precit.], acesta fiind elementul „cheie” în lămurirea sferei de aplicabilitate a infracţiunii de fals informatic. Astfel, un cont fictiv nu are legătură cu furtul de identitate, conduita fiind una care excedează sferei ilicitului penal.

    O analiză mai problematică vizează utilizarea datelor unei alte persoane, apte de a conduce la identificarea acesteia, fără a discuta însă despre o uzurpare (furt) de identitate. Mă refer aici îndeosebi la ipoteze precum: crearea unei pagini Facebook a unei personalităţi de către fanii acesteia; crearea unui cont atribuit unei personalităţi decedate; crearea unui cont în scop de divertisment etc.

    Or, la această problema m-am referit cu o altă ocazie, concluzia fiind aceea că  „crearea unei pagini de Facebook pentru o anumită persoană publică (actor, cântăreţ, politician etc.), echipă de fotbal, formaţie muzicală, ONG, partid politic etc. nu se va afla sub incidenţa art. 325 C.pen., atât timp cât se precizează în mod expres că pagina nu este una oficială, că aparţine fanilor sau se foloseşte o altă menţiune similară. În acest caz, nu rezultă date necorespunzătoare adevărului şi nu putem discuta despre scopul de a produce consecinţe juridice relevante din perspectiva reţinerii falsului informatic. În măsura în care respectiva pagina de Facebook nu a fost creată cu acordul persoanei la care aceasta se referă, am putea discuta despre o răspundere civilă delictuală, raportat la încălcarea dreptului la propria imagine” [G. Zlati, Tratat…, precit., p. 532].

    Ar fi interesant de observat aici că în dispozitiv se face vorbire doar despre două dintre condiţiile esenţiale pentru reţinerea infracţiunii de fals informatic. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-a referit şi la condiţia scopului special (“în scopul de a fi utilizate în vederea producerii de consecinţe juridice”). Or, cred că interpretarea corectă a acestui scop special va conduce la o limitare rezonabilă a sferei de aplicabilitate a textului de incriminare.

    III. CONCLUZII?

    În măsura în care prin dezlegarea de drept se va ajunge la sancţionarea unor conduite care nu au legătură cu uzurparea (furtul) de identitate, se va putea ridica ulterior o problemă de constituţionalitate. Anticipez totuşi că motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va aduce lumina necesară pentru aplicarea textului de incriminare într-o manieră rezonabilă. 

    Mai degrabă, cred că principala problemă pentru falsul informatic nu este această hotărâre prealabilă, ci dificultatea ce derivă din interpretarea corectă a textului de incriminare. Susţin acest lucru deoarece am observat în ultimii ani o practică judiciară discutabilă nu doar cu privire la crearea conturilor false pe reţelele de socializare, ci inclusiv cu privire la publicarea de anunţuri fictive pe diverse platforme online.

    Îmi scapă inclusiv în momentul de faţă motivul pentru care unii plasează afirmaţia “am de vânzare un tractor pe care în realitate nu îl am dar vreau să te induc în eroare pentru a-mi transfera o sumă de bani” în sfera fraudei ori a falsului informatic, când în realitate discutăm doar despre o înşelăciune tradiţională comisă prin mijloace informatice.

    The following two tabs change content below.
    Avocat, Baroul Cluj Avocat specializat în drept penal, îndeosebi infracţiuni de criminalitate organizată precum cele informatice. tel. 0748.149.840 / Email: contact@zlati.legal / george.zlati@protonmail.com Cărţi publicate: Codul de procedură penală comentat, ediţia 3, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2020 (coautor, coordonator Mihail Udroiu) Noul Cod penal. Partea specială, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014 (în colaborare cu Sergiu Bogdan şi Doris Alina Şerban) Articole relevante (selecţie): 1. Sancţionarea accesului neautorizat la o reţea wireless şi utilizarea fără drept a serviciului de Internet. Analiză de lege lata, lege ferenda, cu trimitere la elemente de drept comparat - Caiete de drept penal, nr. 2/2011 2. Problematica violenţei exercitate într-un joc sportiv (II). Răspunderea penală a participanţilor la jocul sportiv - Caiete de drept penal, nr. 3/2011 3. Unele consideraţii cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 5 lit. b) şi e) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, Pandectele Române, nr. 9/2012 4. Unele aspecte în legătură cu infracţiunile informatice din perspectiva legislaţiei în vigoare, precum şi a noului Cod penal, Dreptul, nr. 10/2012 5. Dematerializarea obiectului material al infracţiunii în contextul evoluţiei tehnologice şi consecinţele acesteia, Dreptul, nr. 9/2013 6. Percheziţia sistemelor informatice şi a mijloacelor de stocare a datelor informatice (I), Caiete de drept penal, nr. 3/2014; 7. Percheziţia sistemelor informatice şi a mijloacelor de stocare a datelor informatice (II), Caiete de drept penal, nr. 4/2014; 8. Legitima apărare şi starea de necesitate în domeniul criminalităţii informatice (I), Dreptul, nr. 4/2015; 9. Legitima apărare şi starea de necesitate în domeniul criminalităţii informatice (II), Dreptul, nr. 5/2015. 10. Privilegiul contra autoincriminării şi criptografia, Penalmente Relevant, nr. 1/2016 11. Frauda informatică. Aspecte controversate, Caiete de Drept penal, nr. 4/2018

    Materiale conexe:

    2 Comentarii

    1. Unde sunt publicate Caietele penale. Sănătate sa aveţi în nobila activitate.

      Posted 02/15/2021 at 16:55 | Permalink | Reply

    Adaugaţi un comentariu

    Mailul Dvs. NU va fi făcut public. Completaţi câmpurile obligatorii *

    *
    *