Percheziţia informatică – aspecte tehnice, de drept material şi drept procesual penal (I) 0

NOTĂ: idei din acest material au fost dezvoltate pe larg în materialul semnat G. Zlati, Percheziţia sistemelor informatice şi a mijloacelor de stocare a datelor informatice (I), Caiete de drept penal, 3/2014.             Având în vedere lipsa unor demersuri doctrinare relevante care să vizeze instituţia percheziţiei informatice (art. 168 Cod pr. pen.), considerăm oportun a anal[...] << CITESTE TOT >>

Art. 7 alin. 2 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. Problema minimului special şi efectele reducerii maximului special în funcţie de infracţiunea scop cea mai gravă 0

Art. 7 alin. 2 din Legea nr. 39/2003 (privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate ) precizează în mod expres că pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. 1 nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul infracţional organizat. Astfel, având ca premisă faptul că din punct de vedere conceptual incriminarea supusă discuţiei are la bază sancţionarea u[...] << CITESTE TOT >>

Consideraţii privind incriminarea constituirii grupului infracţional organizat, cu referire la art. 367 noul Cod penal şi Decizia-cadru 2008/841/JHA. De la raţiunea incriminării la consecinţele acesteia şi respectarea unor principii de drept penal 0

Ceea ce ne propunem este o analiză a deciziei-cadru 2008/841/JHA (în continuare Decizia-cadru) şi modul în care aceasta a fost implementată în dreptul intern. Vom încerca astfel, pornind de la criticile ce pot fi aduse deciziei-cadru, să stabilim oportunitatea modificărilor aduse de noul Cod penal (în continuare NCP) în conţinutul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (art. 367 NCP). A. Câteva aspecte preme[...] << CITESTE TOT >>

Terorismul. Formă agravată ori infracţiune autonomă? Consecinţe. Analiză conceptuală a Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului (II) 0

A. Natura juridică a terorismului. Infracţiune autonomă ori formă agravată? Această chestiune nu a fost analizată în profunzime în doctrina autohtonă. Ceea ce se poate observa însă este uşurinţa cu care întreaga doctrină aderă la teza autonomiei conceptuale în ceea ce priveşte incrimările prevăzute de Legea 535/2004.[1] Argumentul în favoarea acestei achiesări pare a fi desprins dintr-o interpretare gramaticală.[2] Se mai [...] << CITESTE TOT >>

Terorismul. Formă agravată ori infracţiune autonomă? Consecinţe. Analiză conceptuală a Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului (I) 0

Nu ne propunem în prezenta lucrare o analiză exhaustivă cu privire la criticile apărute vis-á-vis de problematica terorismului. Ceea ce ne propunem este punctarea anumitor aspecte întâlnite în doctrina şi practica judiciară în materie, aspecte pe care le considerăm esenţiale pentru buna înţelegere şi aplicare a textelor de incriminare incidente. De asemenea, urmărim analizarea cadrului legislativ privind terorismul din perspectiv[...] << CITESTE TOT >>